CARTE ANTIFUMAT PDF

Metode alternative de a renunta la fumat de Livia Stroie Joi, 17 Iunie , ora E criza, si naravul de a-ti aprinde o tigara in pauza incepe sa devina extrem de costisitor. Insa cum te lasi de fumat? Dupa ce ai incercat de mai multe ori sa reduci treptat tigarile sau sa te lasi brusc, printr-un efort de vointa, ajungi uneori la concluzia ca ai nevoie de ajutor. Hipnoza, acupunctura si meditatia pot reprezenta metode alternative pentru a te lasa de fumat, sau pot fi folosite in combinatie cu plasturii, guma cu nicotina sau consilierea psihologica pentru un rezultat eficient. Armele principale in lupta cu tigarile sunt prietenii de nadejde, medicul si psihologul, carora trebuie sa le faci neaparat o vizita. Un specialist poate determina, in primul rand, ce tip de depedenta ai si care sunt metodele potrivite pentru a renunta la fumat.

Author:Mauhn Toll
Country:Brazil
Language:English (Spanish)
Genre:Science
Published (Last):25 December 2017
Pages:357
PDF File Size:9.44 Mb
ePub File Size:3.79 Mb
ISBN:919-8-13667-115-1
Downloads:94901
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Arataxe



Profilaxie Generalitati In virtutea principiului tolerantei reciproce intre oamenii unei societati civilizate, am putea accepta ca nefumatorii si fumatorii sa traiasca impreuna in buna intelegere. O atitudine de toleranta mutuala si-ar avea locul daca fumatul pasiv nu ar afecta sanatatea celor care sunt nevoiti sa-l suporte.

Dar, nu isi are locul. Din ce in ce mai multe studii indica faptul ca fumatul pasiv dauneaza grav sanatatii, inhalarea fumului de catre nefumatori avand consecinte serioase. Mai mult, aceste consecinte sunt cu atat mai grave cu cat petrecem mai mult timp in preajma fumatorilor.

Stiind aceste lucruri, nu mai este pur si simplu posibil sa ne limitam la acest concept al tolerantei, mai ales in mediul profesional unde foarte rare sunt cazurile cand ne putem alege noi mediul de lucru. Fumatul pasiv ne priveste pe noi toti, pana si in casele noastre, pentru ca fumatul partenerului, al unuia dintre parinti expune membrii familiei copiii sunt cei mai afectati la o intreaga serie de urmari extrem de periculoase. Fumatul este, deja de mult timp, cunoscut drept principala cauza evitabila care dauneaza grav sanatatii.

Aceasta este concluzia la care au ajuns nenumarate studii stiintifice efectuate in ultimii ani. Fumatul pasiv si sanatatea Date recente inregistrate in Elvetia scot in evidenta efectele pe care le are fumatul pasiv asupra sanatatii din punct de vedere statistic: - fumatorii pasivi sufera mai frecvent de tulburari respiratorii, cum ar fi respiratie suieratoare, tuse cronica si simptome ale bronsitei cronice - riscul de a se imbolnavi de astm bronsic sau de bronsita cronica este net mai ridicat - cu cat nefumatorii sunt mai expusi fumului de tutun, cu atat probabilitatea aparitiei unor boli respiratorii si diminuarii capacitatilor fizice creste.

Nimeni sau aproape nimeni nu mai contesta astazi ca fumatul este nefast pentru sanatate. Daca numarul fumatorilor este atat de mare, acest lucru este o urmare a faptului ca ei sunt dependenti — fizic si psihic - de tigara.

Fumatul este cunoscut de mult timp ca principal factor al numeroaselor boli, in mod deosebit al cancerului si ca responsabil pentru numeroase decese.

De cativa ani, numarul precizarilor si demonstratiilor stiintifice creste pentru a demonstra ca persoanele nefumatoare sunt supuse acelorasi riscuri ca si persoanele fumatoare. Fumul de tutun este o forma comuna de poluare a aerului din spatiile inchise.

Milioane de adulti dar si de copii sufera zilnic din cauza fumului, acasa, la locul de munca sau in locuri publice. Cancerul si fumatul pasiv Fumul contine substante care favorizeaza aparitia tumorilor maligne. Aceste substante nu sunt prezente numai la fumatori, ci au fost detectate si in organismul fumatorilor pasivi.

In plus, cu cat expunerea la fum este mai prelungita, cu atat concentratia substantelor creste in anumite organe, in sange, in urina. Studiul efectelor pe care le are fumatul pasiv asupra aparitiei cancerului este dificil.

De fapt, substantele toxice produse prin arderea tutunului trebuie sa actioneze o perioada lunga de timp inainte ca o eventuala tumora canceroasa sa fie detectata. Cercetarile stiintifice au demonstrat ca acest risc exista.

Afectiunile respiratorii si fumatul pasiv Pe langa rolul pe care il are fumul in aparitia tumorilor, cercetatorii au vrut sa afle cu aceeasi sarguinta daca fumatorii pasivi prezinta mai frecvent boli ale cailor respiratorii sau simptome de dificultati respiratorii.

S-au studiat efectele fumatului pasiv in primul rand la copii. S-a dovedit existenta unor diverse consecinte negative, mai ales o susceptibilitate mai mare ca acestia sa sufere de infectii ale tractului respirator, de inflamatii ale canalelor auditive si de astm , precum si de o incetinire a dezvoltarii capacitatii pulmonare. Copiii expusi in mod constant la fumul de tigara sunt spitalizati mai des decat ceilalti copii si lipsesc frecvent de la scoala din cauza dificultatilor respiratorii.

In timp ce numeroase studii stiintifice au demonstrat efectele nocive ale fumatului pasiv asupra sistemului respirator la copii, literatura medicala — exceptand studiile asupra bronsitei cronice, emfizemului pulmonar si a cancerului pulmonar — nu furnizeaza decat putine informatii tratand efectele fumatului pasiv la adulti. In plus, aceste studii se bazeaza adesea pe esantioane restranse de subiecti si rezultatele lor nu sunt intotdeauna corespunzatoare.

Studiul stiintific al efectelor fumatului pasiv nu este simplu, totusi, diverse studii au aratat ca fumatul pasiv creste riscul aparitiei cancerului pulmonar. Cunostintele actuale nu lasa loc de nici o indoiala: exista o relatie stransa intre fumatul pasiv si numeroase boli respiratorii. Efecte la sugari si copii mici Exista numeroase studii care trateaza efectele fumatului pasiv la nou-nascuti si la copii pana la varsta de 5 ani.

S-a constatat ca nou-nascutii fumatoarelor au adesea o greutate mai mica la nastere, adica in jur de de grame, iar greutatea va fi cu atat mai mica fata de cea normala cu cat femeia insarcinata fumeaza mai mult.

De altfel, rata mortalitatii copiilor in ultimele zile ale sarcinii sau in primele zile dupa nastere este mai ridicata in cazul mamelor fumatoare decat in cazul mamelor nefumatoare.

S-a ajuns, de asemenea, la concluzia ca sugarii de greutate inferioara celei medii sunt predispusi sa se imbolnaveasca in primul lor an de viata. Se presupune ca ar fi vorba despre pauzele lungi intre respiratii care duc la asemenea sfarsituri tragice. Din motive necunoscute, probabilitatea mortii subite a sugarului este strans legata de consumul de tutun al mamei. Pe scurt, copiii care au parinti fumatori sufera mai frecvent de bronsite acute decat cei ai caror parinti sunt nefumatori.

In plus, riscurile aparitiei bolilor sunt cu atat mai mari cu cat parintii si in mod deosebit mama, sunt fumatori. Efecte la copii si adolescenti La copii si adolescentii de la varsta de 5 ani la 16 ani, care respira in mod constant fum, se pot observa diverse forme de iritare a cailor respiratorii: tuse, expectoratii, insuficienta respiratorie , wheezing suieraturi.

Acesti tineri sufera, de asemenea, in mod frecvent de repetate inflamatii ale canalului auditiv si amigdalite. In plus, a fost posibila evidentierea unei capacitati pulmonare ceva mai slaba, dar totusi semnificativa din punct de vedere statistic.

Atat Organizatia Mondiala a Sanatatii cat si autoritatile sanitare din Statele Unite si Marea Britanie au constatat ca numarul cazurilor de astm si gravitatea acestora la copii depinde de consumul mai mic sau mare de tutun din cadrul anturajului lor.

Fumatul pasiv la copii si la adolescenti intensifica riscul acestora de a fi predispusi la astm. Efecte la adulti Efectele fumatului pasiv la adulti sunt mai dificil de stabilit decat la copii, mai ales pentru ca, la locul de munca, de exemplu, sunt mai expusi la influente nocive asupra cailor respiratorii.

Nu ramane decat, pe baza studiilor stiintifice, sa stabilim o legatura intre fumatul pasiv si diverse afectiuni respiratorii, cum ar fi bronsita. Primele studii privind aparitia cancerului pulmonar la adultii expusi in mod constant la fum au fost publicate la inceputul anilor In , autoritatile sanitare din Statele Unite si Marea Britanie, precum si OMS au declarat ca fumatul pasiv creste in mod semnificativ probabilitatea aparitiei cancerului pulmonar.

Fumatul pasiv creeaza o serie de dificultati sau afectiuni respiratorii: - respiratie suieratoare - insuficienta respiratorie chiar si pe parcursul unui efort putin pronuntat - bronsita acuta cu tuse sau cu expectoratii - bronsita cronica cu tuse sau cu expectoratii purulente care dureaza de cel putin doi ani. Persoanele nefumatoare care pot trai intr-o atmosfera fara fum, respira mai liber si au mai putine probleme de ordin respirator decat persoanele nefumatoare inchise in spatii pline de fum.

Dificultatile respiratorii tuse, bronsita acuta, bronsita cronica, astm, insuficienta respiratorie in timpul eforturilor sunt cu atat mai frecvente la nefumatori cu cat acestia sunt constransi sa respire in incaperi pline de fum.

Astmul si fumatul pasiv zilnic Cercetarile arata, pentru persoanele nefumatoare, cresterea probabilitatii imbolnavirii de astm bronsic, diagnosticat din punct de vedere medical in functie de durata expunerii la fumul de tigara. Aceasta probabilitate este de doua ori mai mare daca durata expunerii zilnice la fum depaseste trei ore. Bronsita cronica si fumatul pasiv Pentru fumatorii pasivi, riscul de a se imbolnavi de tuse cronica creste de-a lungul anilor.

Riscul prezinta o importanta de doua ori si jumatate mai mare cand fumatul pasiv este practicat de mai mult de douazeci de ani. In plus, riscul este cu atat mai ridicat cu cat sunt mai multi fumatori care polueaza mediul ambiant, tusea cronica reprezentand primul simptom al bronsitei cronice sau al emfizemului pulmonar distrugerea alveolelor pulmonare cu formare de bule de aer in plamani.

Ca regula generala simptomele apar dupa mai multi ani de expunere pasiva la fumul de tigarete, dar dupa aparitia primelor simptome, boala are o evolutie grava. Daca se afla fumatori in apropierea unui nefumator, atunci probabilitatea pentru acesta din urma creste — cu cat durata de expunere la fumul de tigara este mai lunga — sa fie victima unei bronsite cronice. Bronsita cronica este prin definitie o boala al carui diagnostic presupune ca bolnavul sa prezinte tuse cu expectoratie permanenta 3 luni pe an timp doi ani consecutiv.

Probabilitatea aparitiei bronsitei cronice este cu atat mai ridicata cu cat persoana nefumatoare este obligata sa stea in preajma fumatorilor la locul de munca.

Pe scurt: cu cat persoanele nefumatoare sunt mai mult timp expuse la fumul de tigara, cu atat creste riscul ca ele sa sufere afectiuni ale cailor respiratorii si o diminuare a capacitatilor fizice. Profilaxie Masuri referitoare la o politica a sanatatii precum, campaniile de prevenire a nocivitatii fumatului, crearea zonelor pentru nefumatori si existenta unor prevederi legale, pot contribui la o mai buna protejare a persoanelor nefumatoare.

Este responsabilitatea fiecaruia sa cantareasca riscul pe care il reprezinta fumatul pasiv pentru sanatatea sa. Problema fumatului pasiv nu poate fi abordata printr-un discurs moralizator la adresa persoanelor fumatoare. O atitudine de acest gen ar conduce in mod aproape inevitabil la esec. Este mult mai eficace sa cautam sa prevenim efectele nocive ale fumatului pasiv. Masurile preventive pot fi clasate in trei grupe: - informatii: repetate campanii de prevenire anti-tutun si informarea marelui public asupra efectelor nefaste ale fumatului - masuri de amenajare: crearea unor zone bine delimitate pentru fumatori si nefumatori in locurile si spatiile publice - dispozitii legale: limitarea fumatului in localuri si la locul de munca.

KALKI OR THE FUTURE OF CIVILIZATION PDF

ALLEN CARR CARTE ANTIFUMAT PDF

Sunt 70 de pagini de informatii poate importante pentru cei care au apucat pe drumul asta al renuntarii la fumat. Cei care au peste zile de cand au renuntat stiu ca pe vremea cand ei incercau sa se lase de fumat, nu aveau asa un bagaj de informatii la nas. Dupa 70 de pagini de discutii si informatii oarecum utile, sunt unii care recomanda mancatul in nestire pentru oprimarea dorintei de a fuma si se mira de ce se ingrasa ulterior. Asa se ajunge la o falsa concluzie care spune ca fumatul era un arzator de calorii si din cauza asta dupa renuntarea la fumat au luat in greutate.

GERSHOM SCHOLEM ON THE KABBALAH AND ITS SYMBOLISM PDF

legea antifumat

Principala cauza a acestei cresteri in greutate consta in faptul ca tutunul diminueaza pofta de mancare astfel ca, in urma renuntarii la acest viciu, ramai cu tendinta de a manca mai mult. Daca vrei sa te lasi de fumat si sa nu te ingrasi, pune in aplicare trucurile de mai jos, scoase in evidenta de health. Spala-te pe dinti Cel mai probabil ai auzit de aceasta strategie pe care o incearca cei care vor sa slabeasca. Mai exact, este bine sa te speli pe dinti dupa fiecare masa nu numai pentru a-ti asigura o igiena orala corecta, dar si pentru a rezista mai usor dorintei de a mai ciuguli cate ceva dupa ce mananci. Totodata, aceasta te ajuta sa rezisti si tentatiei de a fuma. Exterior de fumator: 10 efecte vizibile ale fumatului 2.

AUGUSTO CURY EL MAESTRO DE MAESTROS PDF

Formula antifumat

Muzragore Carr also wrote a number of other how-to books on subjects such as losing weight and stopping cagr consumption. Michelle Phillips first became known as a member of the pop group The Mamas and the Papas. He allen carr in sfarsit nefumator as an accountant in Carr also wrote a number of other how-to books on subjects such as losing weight and stopping alcohol consumption. Your allrn viewed items nefujator featured recommendations.

DAS AKKADISCHE SYLLABAR PDF

incep sa ma las de fumat

.

Related Articles